Repere Istorice
- Prima atestare documentara a localitatii, ca vatra de sat, exista din data de 4 noiembrie 1310 cand regele Carol Robert a daruit Comitatului Reverin din Vintu de Jos, satul Archisul Romanesc. Alaturi de aceasta vatra, apare satul Drejman, atestat la 29.06.1375 printr-un document emis la Sibiu. Cele doua vetre au fost numite dupa vaile Archis si Drejman.
- Din punct de vedere administrativ, veacuri de-a randul, satul de resedinta s-a numit Cioara, pana in anul 1965, cand printr-o hotarare, in baza D.C.S.nr.799/1964, i-a fost atribuita denumirea de Salistea, care creeaza multe confuzii deoarece exista multe localitati in tara cu aceasta denumire.
- Satul Cioara atestat la 23 mai 1458 s-a format prin unirea celor doua vetre Archis si Drejman, in jurul curtii familiei nobiliare Barcsay, care prin cei doi fii Ioan si Ladislau ai Elisabetei, in documentul datat 3 martie 1340 apar ca mostenitori ai mosiei Archisul Roman. Intr-un document emis la Turda in 14 aprilie 1508, familia Barcsay, pe langa proprietatile din comitatul Hunedoara si comitatul Alba, detineau Cioara, Archis si Drejman.
- Dovada a locuirii acestei vetre stramosesti cu doua secole inainte de Hristos stau vestigii ale culturii dacice descoperite aici. Ele constau intr-o placa de argint, un lant de argint si doua coliere din argint. Tezaurul a fost descoperit intamplator de catre locuitorul Matei a lui Stefan Molodet, in anul 1820 si se afla la Muzeul de Arta din Viena.
- Dovezi asemanatoare se detin si pentru satul Tartaria unde s-au descoperit niste tablite din lut inscriptionate, care dovedesc locuirea acestui teritoriu inca din anul 5500 i.d.H.
- In decursul veacurilor si aceasta localitate a avut mai multe denumiri: Totaria, Tortar(cuvant tradus = iad sau infern), cunoscandu-se evenimentele de instalare a taberei de tatari care produceau catastrofe populatiei bastinase. Sub actuala denumire este atestata documentar din anul 1241.
- Satele Margineni si Salistea-Deal sunt atestate documentar din zilele noastre, respectiv anul 1951, pana atunci fiind catunele satului Cioara.
- Catunul Baies, numit Salistea-Deal din anul 1951, a fost populat din vremuri stravechi cu lucratori pentru spalatoriile de nisipuri aurifere si producere de carbune de lemn. Dupa ce aceste indeletniciri nu au mai fost practicate, locuitorii satului au inceput sa confectioneze corfe din alun, maturi din mesteacan si alte obiecte din lemn. In prezent, ei se ocupa si cu agricultura.
- Locuitorii satului Margineni, sat constituit din anul 1951, din grupurile de case de pe dealurile sudice ale comunei: Varatec, Sentea, Deal, Alunei si Glodu sunt foarte buni crescatori de animale si agricultori, ocupandu-se cu exploatarea fanetelor si a livezilor. Pe teritoriul acestui sat se afla Schitul Afteia, straveche vatra monahala ce si-a avut drept inceput altarul de multumire ridicat dupa biruinta de catre ostile crestine a cotropitorilor turci, in lupta de pe Cimpul Piinii din anul 1479.
Tablitele din Tartaria
Sapaturile arheologice efectuate in anul 1961, pe malul stang al raului Mures, in apropierea haltei CFR Tartaria, sub conducerea istoricului si arheologului clujean Nicolae Vlasa, au fost scose la iveala vestigii ale unei culturi stravechi care determina modificari majore in ceea ce priveste ierarhia originii scrisului. Situat pe coordonatele 45grd55` N si 23grd25` E, complexul magico religios, apartinator culturii Turdas, dispus pe patru straturi de diferite grosimi, a oferit surprize nebanuite in imbogatirea istoriei mondiale. 
Cu ocazia acestor sapaturi au fost descoperite pe langa alte obiecte pretioase, trei tablite de lut ars, din care una cu o scena de vanatoare, iar doua cu semne extrem de curioase dispuse in mai multe registre, ce sunt interpretate ca o scriere rudimentara. Ele au fost datate initial ca avand o vechime de aproximativ 3000 de ani i.e.n. fiind deci mai vechi cu un mileniu decat cele de la Uruk si Djemet Noar, componente ale scrierii sumeriene.
Cercetatorul Constantin N. Barbulescu apreciaza ca asezarea Tartaria este prima resedinta regala din lume, in urma descifrarii inscriptiilor de pe tablite, comparate cu alte grafii asemanatoare din Mesopotamia, India, Asiria, iar datarea ar fi din 6000-6500 i.H. Pe tablita rotunda avand diametrul de 6.6 cm., arata cercetatorul, apare BADTABIRA ce in traducere inseamna „Orasul de la poarta de acces a marelui rege care conduce cele ptru districte ala tarii care vorbeste si traieste in casa de langa apa”(vezi Mures). Controverse pe marginea acestor tablite mai exista inca.
Dupa 42 de ani de la descoperirea lor, in data de 22 iunie 2003, la mica distanta de locul in care au fost descoperite, la intersectia drumului comunal Salistea-Tartaria cu soseaua nationala Deva-Sibiu, a fost inaugurat un monument al Tablitelor, la initiativa Fundatiei Dacia Revival din New York condusa de dr. Napoleon Savescu, cu contributia Consiliului Judetean Alba, Consiliuui Judetean Hunedoara, Prefectura Alba, Consiliul local Salistea in frunte cu primarul Ioan Stuparu si viceprimarul Ioan Munteanu. Monumentul este realizat dintr-un bloc masiv de andezit de cateva tone, nefasonat, pe care sunt reproduse cele trei tablite si asezate pe un soclu din beton placat cu marmura, de catre sculptorul Ioan Seu din Deva.La inaugurarea monumentului au participat delegatii de cercetatorii invitati la cea de-a patra editie a Congresului International de Decalogie desfasurat la Bucuresti si incheiat aici la Tartaria avand ca tema: CEL MAI VECHI MESAJ SCRIS DIN LUME: „TABLITELE DE LA TARTARIA”. Au fost prezenti cercetatori din SUA, Franta, Germania, Italia, Romania, oficialitati din judetele Alba si Hunedoara, un numeros public local si din localitatile invecinate, festivitatea incheindu-se cu un frumos program artistic. In anul 2005 a fost infiintata in satul Tartaria „Asociatia Cultural Stiintifica Tartaria-22 iunie 2003”. Asociatia isi propune in principal sa desfasoare activitati de popularizare si cunoastere a descoperirii Tablitelor de la Tartaria , initierea unor proiecte si programe care sa puna in valoare aceasta descoperire, pastrarea si perpetuarea marilor valori materiale si spirituale pezente in vatra satului Tartaria (etica familiei taranesti, obiceiuri de viata, datini, credinte, folclor, port etc.), continuarea sapaturilor aheologice la Tartaria, permanentizarea sitului arheologic, editarea unor materiale publicitare si informatice care sa introduca circuitul local in circuitul mondial al valorilor.